- Blocaj în negocierile pentru formarea noului guvern
- La 35 de ani de la Revoluție, dosarul crimelor din acele zile zace în justiție
- Klaus Iohannis, de Ziua Victoriei Revoluției – „România este într-un moment de cumpănă"
- Elenei Lasconi: „România trebuie să se desprindă de un sistem corupt și să aleagă drumul drept”
- Atac tragic la târgul de Crăciun din Magdeburg
Noi candidaturi la președinție
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Recent, câțiva foști oficiali de rang înalt și-au exprimat intenția de a intra în cursa pentru Cotroceni, ceea ce a complicat calculele partidelor mari și ale analiștilor politici.
Printre cei care și-au anunțat candidatura se numără Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și Justiție, care intenționează să candideze ca independent. Diaconescu are o carieră vastă în politica românească, incluzând funcții în guvernele Boc, Ungureanu și Năstase, dar și o colaborare strânsă cu fostul președinte Traian Băsescu. Acesta a fost liderul PMP pentru o perioadă, înainte de a pierde conducerea partidului din cauza unor conflicte interne. Deși și-a propus să fie un candidat independent, Diaconescu a subliniat că are nevoie de sprijinul românilor pentru a strânge cele 200.000 de semnături necesare, lansând o pagină pentru a atrage voluntari care să-l ajute în acest demers.
Un alt nume important care ar putea intra în cursă este Mircea Geoană, fost ministru și diplomat de rang înalt, care ar putea candida după încheierea mandatului său la NATO. Geoană este considerat unul dintre favoriții acestei competiții, chiar și din postura de independent. Tot din zona fostului PSD vine și Ana Birchall, fost ministru al Justiției, care și-ar putea încerca norocul în alegeri.
Pe partea cealaltă a spectrului politic, europarlamentarul Cristian Terheș, care a condus lista AUR la alegerile pentru Parlamentul European, și-a lansat candidatura din partea Partidului Național Conservator Român (PNCR). Terheș a subliniat momentul istoric în care se află România și necesitatea de a influența schimbările ce vor afecta țara pentru generațiile următoare.
Cu toate acestea, șansele acestor noi candidați rămân incerte. Politologii și sociologii avertizează că, deși acești candidați pot atrage o parte din electorat, le va fi dificil să strângă semnăturile necesare pentru a intra oficial în cursă.
Per ansamblu, intrarea acestor noi candidați în cursă complică semnificativ alegerile prezidențiale din 2024, fragmentând și mai mult electoratul și punând la încercare strategia partidelor mari. Deși este puțin probabil ca noii candidați să ajungă în turul doi, ei ar putea influența rezultatele finale, mai ales prin atragerea voturilor unor segmente specifice ale electoratului.